O
întâlnire ce pare încărcată de înțelesuri și căutări, o întâlnire pe care am
meritat-o și pe care Bunul Dumnezeu mi-a hărăzit-o ca dar al vieții, pentru a recunoaște
blândețea și noblețea omului, ridicarea și sfințenia cuvântului din liniștea de
demult, din lumină, netemător, până-n punctul cel mai de sus, „puterea
ascunsă, discreția, parfumul prin care lunecă mireasma subțire a trandafirului,
pierdută, nepământeană“.
Vă mulțumesc,
distins poet, prieten de-o clipă, care îmbrățișează și adâncește poezia reală.
Cu
prețuire,
Elisabeta
Gîlcescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu