Mitul lui Gyges

Mitul lui Gyges povestește întâmplarea prin care a trecut un păstor din Lydia. Într-o zi, o ploaie năprasnică și un cutremur foarte puternic a lovit acest ținut și pământul s- a crăpat. Curios, Gyges a coborât în pământ unde a găsit numeroase bogății. Printre lucrurile găsite acolo se afla și un mort care avea la deget un inel. El a ales să ia numai inelul și a revenit printre semenii săi. Vorbind cu ei, el a întors piatra inelului spre interiorul mâinii și a devenit invizibil, iar cei din jurul lui vorbeau despre el ca despre un plecat dintre ei. Fiind invizibil, a început să facă toate lucrurile care îl mulțumeau.

Ideea filozofică elaborată de Platon este că în momentul în care omul ar fi invizibil, el ar începe să acționeze numai în vederea satisfacerii nevoilor proprii, devine egoist și nu mai respectă regulile care, atunci când era vizibil, îl constrângeau. De asemenea el consideră că dreptatea este aplicată la nivel statal, acesta fiind privit ca un singur organism, și apoi ca o caracteristică aplicată fiecărui individ în parte.

Din punctul meu de vedere, chiar dacă omului i s- ar da libertate totală, chiar dacă acțiunile sale nu ar mai fi limitate de legi, el o să acționeze numai și numai în favoarea lui și evident va comite nedreptăți, dar în măsura principiilor sale și a educației primite. Ceea ce vreau eu să spun este faptul că, omul, indiferent dacă a avut parte de o educație proprie sau improprie, el se va ghida întotdeauna după principiile sale deoarece fiecare ins în parte se poate autoeduca- într-o mică sau mai mare măsură. Și evident că le va încălca în scopul satisfacției lui, dar la un moment dat s- ar opri deoarece conștiința nu i-ar mai permite.

Acum, întrebare, întrebătoare: voi, dacă ați avea un inel care sa vă facă invizibili, ce ați face?

Să fii în finală este mai bine decât să pierzi înainte

Crescuți în umbra celor „trei mari” – și au acumulat astfel un strat gros de țesut cicatricial – acești tineri de 20 de ani aduc un sentiment de prospețime și neînfricare în teren.

Victoria eroică a lui Sinner cu 3-6, 3-6, 6-4, 6-4, 6-3 l-a făcut primul bărbat născut după 1987 care a câștigat Australian Open, punând astfel capăt unei lungi secvențe de titluri din Melbourne revendicate de generația de aur a lui Sinner. Novak Djokovic, Roger Federer și Rafael Nadal. „Ceea ce a făcut Jannik astăzi a fost să arate că această tânără generație va lupta până la capăt”, a spus antrenorul australian al lui Sinner, Darren Cahill. „Cred că Carlos este asemănător, cu nivelul de entuziasm pe care îl aduc jocului, personalitățile și simpatia lor. Vederea tinerilor jucători trecând și având succes îi determină pe fiecare dintre ei.”

Un tip liniștit – cel puțin atunci când microfoanele sunt pornite – Sinner este deja un erou printre iubitorii de tenis. Dar încă trebuie să treacă și să ajungă la alegătorii flotanți. Chiar și după această victorie, probabil că ar putea merge pe Piccadilly fără să fie recunoscut.

Cu toate acestea, acest lucru se va schimba cu siguranță, pentru că nu are slăbiciuni aparente. În cuvintele lui Nick Kyrgios, care a comentat pentru Eurosport, „Acesta va fi un salt atât de mare [pentru Sinner]. Acum îl are pe acesta, va fi de neoprit.”

Sursa internet

Încifrările

22 noiembrie 2019

Emilia Ivancu 

  

  

Bucuria de astăzi într-o lecție de și despre Poezie alături de Aurel Rău și nepotul său de soră, Dinu Flămând. Toate prilejuite de lansarea antologiei de versuri semnate de Poetul Aurel Rău.

Cu trei cuvinte, Poetul îndrăznește să creadă că se poate apropia de cer și chiar reușește. Într-un târg de carte unde abia ne mai auzim unii pe alții, într-un vacarm continuu, în momentul lansării,

Poezia ne-a ridicat pe toți, ne-a decupat din haos și ne-a reașezat în lumină. O lansare despre Poet și Poezie și o carte, Încifrările, Editura Cartea Românească, așa cum rar, foarte rar, se întâmplă.

Și o bucurie a revederii, cu reverență. Prietenii știu de ce. Și un poem decupat azi pentru Doamna Elisabeta Gîlcescu.

Aurel Rău

   

 

Poezia dintr-un dor

Emilia Ivancu

 

 

 · 

Din nou acasă

Emilia Ivancu 

· 

Între anii 2005-2019, am fost Lector de Limba, Literatura și Cultura Română la Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznań, Polonia, prin intermediul Institutului Limbii Române din București și păstrându-mi, în același timp, catedra rezervată la Universitatea „1 Decembrie 1918”, din Alba Iulia. Au fost 14 ani de activități, experiențe culturale, educaționale, lingvistice, literare, sociale, de prietenie, de dezvoltare personală, de momente uneori dificile, dar în care am învățat atât de multe despre tot și toate. Am descoperit lucruri fascinante despre limba română, despre cultura și literatura română văzute prin ochii colegilor mei de catedra polonezi, prin ochii studenților, prin ochii prietenilor străini, am văzut că limba română e și mai frumoasă în contact cu alte limbi mai înrudite sau mai îndepărtate, că devenim cu toții mai frumoși și mai bogați în contact cu diferența, am scris cărți, un dicționar, manuale, am făcut traduceri, am participat la conferințe, am ținut cursuri și ateliere de limba română la diverse grupe de vârstă - de la preșcolarii care învățau primele lucruri despre România, până la studenții Filologiei Române, cei care devin, după studii, ambasadori culturali ai României. Veți vedea în această mică selecție de fotografii evenimente diverse, de la deja clasicele ateliere de confecționat mărțișoare, la conferințe, ateliere de limbă, prelegeri, seri de muzică și poezie, ateliere de traducere, lansări de carte, expoziții, întâlniri cu prietenii – toate adunate în experiența mea poloneză care a fost frumoasă datorită oamenilor pe care i-am întâlnit. Melodiile alese sunt cu tâlc – de la Epilogul celor de la Vama Veche – piesa de rezistență a atelierelor de limbă română prin muzică, până la clasicul polonez. În toate aceste întâlniri formale și informale, România noastră, a mea și a prietenilor mei polonezi/străini sau români, a devenit mai frumoasă! Vă mulțumesc tuturor pentru tot! Desigur, pe mai departe, voi rămâne în slujba limbii și literaturii române prin noua poziție pe care o ocup în cadrul Institutului Limbii Române și prin afilierea constantă la Universitatea din Alba Iulia.

Notă pe marginea unui premiu

Emilia Ivancu

Sunt înștiințată de universitatea poloneză că am primit un premiu pentru activitatea de anul trecut desfășurată ca lector de limba și literatura română, primesc și hârtia azi, este un premiu meritoriu, după cum mi se spune. Nu fac această postare din trufie, ci pentru că azi este una dintre acele zile în care lucrurile par și sunt normale – educația și sistemul universitar (și aici mă refer la România, evident) ar trebui să fie și altceva decât o tracasare continuă, o umilire continuă, mai ales cu privire la disciplinele umaniste. De fiecare dată când vin în România, aud despre dezastrul pe care îl produce educația umanistă, despre cât de păguboase sunt filologiile, nu produc bani și gata. Și totuși, lucrurile cu adevărat importante sunt invizibile, gândiți-vă un pic... pe acestea unde le învățăm?! Spun și eu așa... și mă mai uit o dată la document...

Semne bune anul are

Cu bucurie, am găsit astăzi în poștă, volumul de articole dedicate predării limbii române ca limbă străină (LRLS) - LIMBA ROMÂNĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ. METODOLOGIE ȘI APLICABILITATE CULTURALĂ (ISBN print 978-951-29-7035-3, ISBN PDF 978-951-29-7036-0), publicat la Universitatea din Turku din Finlanda și editat de Paul Nanu și Emilia Ivancu(2018). Volumul reunește 11 articole și o recenzie dedicate predării LRLS, acestea abordând fie o perspectivă teoretică, fie diverse studii de caz sau activități practice, autorii fiind cadre didactice universitare care predau LRLS în centre universitare din România sau din afara ei. Le mulțumim, așadar, autorilor pentru contribuțiile lor extrem de utile fiecărui profesor de LRLS, dar și celor interesați de metodologia și legislația predării LRLS. Le mulțumim, totdată, și celorlalți colaboratori care ne-au ajutat în demersul nostru și partenerilor instituționali Universitatea din Turku, Finlanda, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznan, Polonia și Institutului Limbii Române. Începând cu 20 ianuarie, 2018, volumul va putea fi consultat/descărcat în format PDF de pe pagina Centrului Finlandez de Studii Românești http://ficros.eu/, așadar vă invităm să îl consultați cu încredere! :)

Emilia Ivancu